România

G. Frunda dă România ca exemplu în ceea ce priveşte garantarea drepturilor minorităţilor naţionale

Senatorul Gyorgy Frunda, membru al Delegaţiei române la APCE şi preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului României, a susţinut miercuri, la Paris, cu ocazia reuniunii Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), necesitatea adoptării unui instrument obligatoriu din punct de vedere juridic care să apere drepturile minorităţilor naţionale, în contextul în care se constată o situaţie precară a numeroase grupuri minoritare naţionale din Europa, informează un comunicat de presă dat publicităţii joi de Senatul României.

Referindu-se la drepturile politice ale minorităţilor naţionale, senatorul Frunda a evocat exemplul României, care garantează prezenţa, în cadrul Camerei Deputaţilor, a 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, menţionând şi contribuţia semnificativă a UDMR în economia puterilor legislativă şi executivă.

György Frunda a prezentat la Paris raportul cu tema "Elaborarea unui Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului cu privire la drepturile minorităţilor naţionale". Membrii Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului a APCE au adoptat un proiect de rezoluţie, care prevede cinci categorii de drepturi pe care Protocolul adiţional la Convenţie ar trebui să le conţină - dreptul la identitate, drepturi politice, drepturi culturale, dreptul de a lua decizii cu privire la diferite forme de autonomie, dreptul de a utiliza limba maternă în cadru privat şi public, precum şi un proiect de recomandare care îndeamnă Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei să examineze această propunere. Cele două documente vor fi transmise plenului APCE pentru a fi dezbătute şi supuse la vot.

De asemenea, senatorul Frunda a avut o intervenţie pe marginea dezbaterii referitoare la situaţia minorităţii rome din Bulgaria, arătând că discriminarea romilor este o chestiune care are explicaţii mai degrabă politice decât sociale. "Lipsa voinţei politice este cea care împiedică o participare cât mai activă a acestei minorităţi la viaţa socială. Pentru aceasta este nevoie ca membrii acestei comunităţi să fie încurajaţi, chiar prin discrimnare pozitivă, să dobândească un cât mai înalt grad de instruire pentru a-şi conştientiza drepturile şi pentru a fi cu adevărat parte a societăţii în care trăiesc" a mai adăugat parlamentarul român.

Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

 

Finanțare din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

20.02.2018

Informații utile despre programul de finanțare lansat de Ministerul pentru Românii de…

Vizita la Paris a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale

14.02.2018

Discuții foarte bune ale ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, cu omologul …