România

Oficiali români şi americani au inaugurat la Deveselu locul de amplasare a sistemului antirachetă

Oficiali români şi americani au participat, marţi, la o ceremonie oficială la Deveselu, în judeţul Olt, locul unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă american.

La ceremonia de la Deveselu au fost prezenţi secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, şefii delegaţiilor României şi Statelor Unite care negociază Acordul privind amplasarea pe teritoriul ţării noastre a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă.

Şeful Statului Major General al Armatei României, general-maior Şefan Dănilă, a făcut, cu acest prilej, o scurtă prezentare a viitorului scut antirachetă. El a subliniat importanţa amplasării în ţara noastră a elementelor sistemului antirachetă, afirmând că aceasta va spori securitatea împotriva ameninţărilor reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune.

Cheltuielile pentru realizarea sistemului de apărarea antirachetă la Deveselu vor fi suportate de SUA şi, potrivit subsecretarului de stat Ellen Tauscher, acestea se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă câte 20 de milioane de dolari anual pentru operare. Sumele nu includ şi costul rachetelor.

Locul de amplasare al sistemului antirachetă american - baza aeriană Deveselu din judeţul Olt - a fost anunţat marţi preşedintele Traian Băsescu, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care s-a desfăşurat luni.

"Am aprobat ca locul de amplasare al sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt. Baza aeriană rămâne sub comandă românească, iar parte din suprafaţa bazei va fi utilizată de sistemul antirachetă american. Comandantul bazei este ofiţer român, nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă. Pentru deservirea sistemului antirachetă, la Deveselu vor fi dislocaţi, în medie, circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă, ca număr de militari dislocaţi, este de 500", a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

El a menţionat că din luna februarie a anului trecut, când România a răspuns pozitiv invitaţiei SUA de a fi parte a respectivului program de securitate, s-au desfăşurat analize cu privire la locaţia optimă.

Potrivit şefului statului, au fost analizate mai multe locuri, fiind necesar să se ţină cont în alegere de circa 120 de parametri care trebuiau îndepliniţi pentru o astfel de locaţie, pentru ca sistemul să fie în siguranţă.

Şeful statului a subliniat că sistemul antirachetă american este unul defensiv, de apărare a teritoriului României şi al SUA, menţionând că de eficacitatea sistemului beneficiază şi alte ţări.

Traian Băsescu a afirmat că realizarea sistemului de apărare antirachetă reprezintă o înţelegere bilaterală americano-română.

"La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, şi componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Deocamdată este o tratare bilaterală a sistemului. (...) În opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antirachetă România se află la cel mai înalt nivel de securitate din istoria ei şi cred că, din acest punct de vedere, putem spune că România şi-a atins un obiectiv important - acela de a-şi garanta securitatea pe termen lung, ci nu conjunctural", a explicat Băsescu.

El a reiterat că elementele de scut antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse.

Baza militară de la Deveselu, judeţul Olt, la graniţa cu Bulgaria, nu mai este operaţională şi deţine o structură militară redusă şi a fost desfiinţată în anul 2002. Aeroportul militar se întinde pe o suprafaţă de 500 de hectare şi se află într-o stare bună.

Participarea României presupune amplasarea de interceptori tereştri şi a unui sistem radar destinat dirijării acestora, se arată în dosarul de presa întocmit de MAE pe tema scutului. Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state.

Implicarea României va avea loc în etapa a II-a şi presupune găzduirea de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B. Site-ul din România va deveni operaţional la orizontul anului 2015.

România nu trebuie nici să cumpere rachete interceptoare SM-3, nici să plătească pentru instalarea sau amenajarea locaţiei propriu-zise a acestora pe teritoriul României. Cheltuielile pentru realizarea sistemului EPAA sunt suportate de către SUA. România va pune la dispoziţie locaţia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.

Operaţionalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură întregului teritoriu naţional, cât şi indirect, deoarece sistemul va avea un rol important de descurajare, în măsură să diminueze riscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.

Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES