România

Politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum

Politica externă a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până în prezent, în condiţiile în care ţara noastră trebuie să-şi menţină poziţia regională de pilon de stabilitate şi predictibilitate, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, în deschiderea reuniunii cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, care se desfăşoară miercuri la Palatul Cotroceni.

"Doresc să vă asigur că politica externă şi de securitate a României va rămâne pe aceleaşi coordonate esenţiale ca şi până acum. România trebuie să se menţină în regiune ca pilon de stabilitate şi de predictibilitate", a subliniat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a amintit că România are un nou Parlament şi un nou Guvern, rezultate în urma alegerilor din decembrie 2016. Şeful statului a punctat că alegerile s-au desfăşurat în cele mai bune condiţii din punct de vedere democratic şi al organizării. De asemenea, preşedintele a subliniat ca pe un fapt pozitiv că niciun partid extremist nu a intrat în Parlament, ceea ce demonstrează în mod elocvent maturitatea societăţii româneşti.

Klaus Iohannis a precizat că în România trebuie continuată întărirea statului de drept şi menţinută stabilitatea economică, iar în acest sens noul Guvern are o "responsabilitate deosebită".

Preşedintele Klaus Iohannis a mai subliniat miercuri, la reuniunea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, angajamentul României referitor la dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi, totodată, a reiterat aşteptările părţii române ca preşedintele acestei ţări, Igor Dodon, să acţioneze conform atribuţiilor sale constituţionale.

"În Republica Moldova am asistat la primele alegeri prezidenţiale directe după mult timp. Reiterez aşteptarea României ca noul preşedinte să acţioneze conform atribuţiilor sale constituţionale. O spun inclusiv în lumina declaraţiilor sale cele mai recente. Indiferent de acestea, România va continua să sprijine drumul european al Republicii Moldova. Republica Moldova are nevoie de stabilitate, de implicarea responsabilă - subliniez acest cuvânt, responsabilă - a tuturor factorilor politici şi instituţionali în continuarea şi consolidarea procesului de reforme. Aceste reforme sunt esenţiale pentru modernizarea statului şi susţinerea parcursului european, în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova", a afirmat Klaus Iohannis.

Şeful statului a amintit că la ultima şedinţă a CSAT de anul trecut a fost aprobat un plan de acţiune privind abordarea strategică a relaţiilor cu Republica Moldova, susţinerea unui parcurs ireversibil pentru integrarea ţării vecine în Uniunea Europeană. Preşedintele a subliniat că România poate şi trebuie să joace un rol principal, să investească mai mult, astfel încât "rezultatele să fie vizibile, concrete şi palpabile" pentru cetăţenii din Republica Moldova.

"Reafirm sprijinul ferm al României pentru viitorul european al Republicii Moldova şi subliniez deschiderea României, în acest context, cu privire la dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, pentru continuarea proiectelor de cooperare bilaterale cu Guvernul şi cu autorităţile locale din Republica Moldova. De aceea, la ultima şedinţă a CSAT de anul trecut, am adoptat un Plan de Acţiune privind abordarea strategică a relaţiei României cu Republica Moldova. Obiectivul nostru strategic, reflectat în acest plan, este susţinerea orientării clare, ireversibile a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană şi a conectării pro-europene a Chişinăului, precum şi existenţa unor instituţii puternice şi a unei democraţii solide. În acest proces, România poate şi trebuie să joace un rol principal, să investească mai mult. Efortul României va trebui sistematizat şi concentrat instituţional astfel încât rezultatele să fie vizibile, concrete şi palpabile pentru cetăţenii Republicii Moldova", a punctat Klaus Iohannis.

Totodată, preşedintele s-a referit la faptul că eforturile internaţionale pentru soluţionarea crizei din estul Ucrainei nu au progresat, iar Acordurile de la Minsk sunt în continuare neaplicate.

"Anul 2017 va trebui să aducă rezolvarea acestei crize, pentru a evita perpetuarea conflictului sub formă de conflict prelungit, cu afectarea capacităţii Ucrainei de a duce mai departe procesul de reforme. Se menţine ocuparea ilegală a Crimeii, iar militarizarea acesteia şi a Mării Negre a continuat anul trecut. Prin urmare, la Consiliul European din decembrie, am susţinut alături de ceilalţi şefi de stat şi guvern prelungirea sancţiunilor, care vor trebui menţinute atât timp cât Acordurile de la Minsk nu sunt implementate", a spus Iohannis.

În acest context, vorbind despre Vecinătatea Estică, şeful statului a reiterat importanţa unei bune pregătiri a Summitului Parteneriatului Estic din noiembrie 2017.

"Reafirm astfel necesitatea ca Parteneriatul Estic să depăşească stadiul la care s-a ajuns la Summitul de la Riga din 2015. El trebuie să fie mai eficient în aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene, să sprijine proactiv reforma din statele partenere şi să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc", a arătat preşedintele.

În ceea ce priveşte Vecinătatea Sudică, şeful statului a precizat că o prioritate pentru România este combaterea migraţiei ilegale, ţara noastră trebuind să continue susţinerea concretă şi substanţială a întăririi frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De asemenea, combaterea terorismului va rămâne printre cele mai importante domenii de acţiune pentru statul român.

"Dar aceste fenomene nocive pentru securitatea noastră, a tuturor, nu pot să aibă o soluţionare corespunzătoare fără rezolvarea durabilă a conflictelor din Orientul Mijlociu, mai ales a celui sirian, despre care am discutat şi la Consiliul European din decembrie. Consider că Uniunea Europeană trebuie să fie mult mai activă în procesul politic de negociere a tranziţiei din Siria. Soluţia politică, o repet, nu poate fi substituită de nicio opţiune militară", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat miercuri, la întâlnirea anuală cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti că România trebuie să dezvolte în continuare parteneriatele şi relaţiile bilaterale europene cu caracter strategic, trebuie pus accentul pe dimensiunea economică în relaţiile cu statele din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, iar relaţiile cu ţările din Asia, America Latină şi Africa trebuie promovate mult mai activ.

"Pe dimensiunea bilaterală, este esenţială dezvoltarea în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României. (...) Nu pot fi neglijate nici Asia Centrală şi nici Orientul Mijlociu, cu accent pe dimensiunea economică, dar nu numai. În aceeaşi cheie preponderent economică, diplomaţia română va trebui să fie mult mai activă în promovarea relaţiilor cu statele din Asia, America Latină şi Africa", a reliefat şeful statului.

Klaus Iohannis a accentuat importanţa aprofundării parteneriatelor şi relaţiilor strategice cu Germania, Franţa şi Italia.

"Acestea au primit un impuls puternic în urma vizitelor foarte bune la Bucureşti de anul trecut ale omologilor mei german, francez şi italian. Iniţierea, în luna noiembrie 2016, a mecanismului de dialog strategic cu Franţa, la nivelul miniştrilor de externe şi ai apărării, urmare a propunerii pe care am făcut-o şi care a fost acceptată cu prilejul vizitei de stat a preşedintelui Hollande, este un exemplu care poate fi urmat şi pe alte coordonate bilaterale", a arătat preşedintele.

Totodată, şeful statului a vorbit despre dezvoltarea în continuare a parteneriatului strategic cu Polonia, precum şi a parteneriatului cu Turcia, în contextul în care România contează pe angajamentul acestei ţări faţă de principiile NATO şi în relaţia cu UE.

"Trebuie dezvoltat în continuare parteneriatul strategic cu Polonia. Importanţa acestui parteneriat în domeniul asigurării securităţii şi la nivel regional, dar şi pe temele europene, acolo unde avem obiective comune, este evidentă. În egală măsură, trebuie rafinat parteneriatul strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune. Contăm pe angajamentul continuu al Turciei pentru valorile, principiile şi obligaţiile asumate în NATO şi în relaţia cu Uniunea Europeană. În contextul regional cunoscut, Trilaterala informală pe teme de securitate România - Polonia - Turcia este un format relevant, pe care trebuie să îl continuăm şi să îl dezvoltăm", a spus Iohannis.

Nu în ultimul rând, cooperarea strânsă cu statele baltice, angajamentul concret în sprijinul integrării europene şi euroatlantice pentru statele din Balcanii de Vest vor trebui să fie, de asemenea, coordonate ale acţiunii diplomatice a României din acest an, a afirmat preşedintele, care a adăugat că pe agenda diplomatică va fi şi continuarea dezvoltării relaţiei cu Ucraina, pe baza foarte bunelor rezultate ale vizitei şefului statului ucrainean Petro Poroşenko de anul trecut.

La întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, care s-a desfăşurat la Palatul Cotroceni, au fost prezenţi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall.

Sursa: Agenţia Naţională de Presă AGERPRES

 

Carte de condoleanțe deschisă la sediul Ambasadei României la Paris

12.12.2017

În memoria Majestății Sale Regele Mihai I al României, șef al statului român între anii…

Atenționare de călătorie Franța – vânt puternic, ploi și furtuni în zona de sud până la data de 13 decembrie 2017

11.12.2017

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau…

Sărbătorirea Zilei Naționale la Ambasada României la Paris

02.12.2017

Sărbătorirea Zilei Naționale a continuat ieri seară la Ambasadă printr-o recepție pentru…